Mărgăritare versificate

Noiembrie, castană…

Octombrie s-a scurs aurind;
Noiembrie râde, venind,
A soare..
Eu scutur liniștea
Pe ultimele frunze trufașe.

Știu ele câtă viață mai au.
Adulmecă aerul
Și zâmbesc distrat:
-Exist cât exist
Și mă bucur!, spune una sfătoasă;

Noiembrie știe și tace
Zâmbind.
Aurește și el, ruginind
A castană

E înc-un timp, toamnă!

Lipsesc vreo câteva zile,  am mai lipsit două, din motiv de raceala si sinusuri inflamate! Vouă vă doresc un noiembrie minunat!

 

Fotografia postată de Adriana Tîrnoveanu.

 

 

4 gânduri despre „Noiembrie, castană…

Lasă un răspuns