Mărgăritare versificate · mărgăritare-jucării

Nicoletei, cu dragoste

Oare?


Oare inima vorbește în secunde de nisip
și-n furtuna vieții noastre stă o apă și-un ibric?
Ce rămâne după norul „înnisipat” în tulburări?


O cafea pentru amândouă, eu o beau, tu o…. măsori…,

…asta pentru ca mereu pui cuvintelor mele măsuri în plus, hihihi

Nicoletei, cu dragoste…

 

 

2 gânduri despre „Nicoletei, cu dragoste

  1. Oare? Cum aș putea să nu pun măsuri în plus cuvintelor care alină, mângâie și vindecă? Cuvintelor a căror aură îmi încălzește și imblanzeste inima? Cum?
    Doar „mulțumesc”-ul meu îmi pare întotdeauna că nu-i de ajuns. Dar MULȚUMESC continuu, pentru tot.

Lasă un răspuns