Înșir, deșir, cos, descos mărgăritare de tot felul

Toto-cronicarul sfătos

Și? Ce ziceați? Care vă sunt vestile? Ce s-a mai întîmplat prin lume, pe la voi acasă?
Noi avem o veste: a îmblanzit-o mama pe Fifi, pisica clopoțel. Da, da. S-a suparat că, dupa doi ani, dumneaei nu știe decât să lovească cu labuța, să muște, să doarmă în dulapuri, să stea cocoțată în căsuța pisicii, să miaune excesiv dupa pliculeț, să se ascundă, să pândească doar muștele și păsările, să zgârâie, să ne dea nouă capace peste bot. Si ar tot mai fi de zis. Nu tu un alint, nu tu venit la pupat. Nica.

Așa, pe furate, noaptea, vine și miroase, și cozonacește, și se întinde a pisică, de ne vine să o ținem trează și pe ea, și pe mama; dar nu e suficient.

Am auzit chiar și zvon că mama ar vrea să mai aduca ceva neam pisicesc. Cică de-ala de gen masculin. I-am șoptit eu numărul nostru – șapte. Șapte blănoși. Oare nu suntem de ajuns? Așa ca i-am dat idei: îmblânzește tigresa!

Si, o dimineață întreagă,  pantera a stat doar în brațe la mami. De bună voie. Adică, un fel de. Se alinta, cotcodacea, se gudura, ba chiar a dormit în coșutul meu. Am zis că e miracol.

Hai că am vorbit destul și n-am spus metoda – a pus hamul pe ea. Da, nu știm cum, dar dacă pe noi asta ne entuziasmează, căci e rost de plimbare, pe Fifi a blocat-o și am asistat la dresură cu pisici.

Totuși, vă rog eu, spuneți-i voi, Blondului,  Creața exagerează! Nu de altceva, dar nu e deloc incitant să pazești pisica în loc să o alergi în toată casa.

Deci? Ma ajutați? Hai, ca revin cu povesti noi. Da?

Te salut, lume! Toto tomberonezul te salută. Să n-avem vorbe.

ps. Faza cu hamul nu funcționează; pisicul s-a blegit de tot, s-a agățat într-un ornament, mieunând ca în gură de șarpe (ăia de ne sunt musafiri prin curte în timpul ăsta) si vreo două zile a fost …mută. Am preferat sa o știm ca mama, solitară, decât traumatizată. E suficienta prezența sa de catifea, drăgălășenia,  și cozonăcitul de noapte.

Deh, pisicii! Și ei  cu toane, cu ciudățenii. Noi, cățeii, suntem baza! Acum, spuneți si voi, soră-mea, Alma, nu poate fi confundată cu o pisică mai mare? Uite ce frumos stie sa stea in brate?

7 gânduri despre „Toto-cronicarul sfătos

  1. Daaa! Alma poate fi comparata cu o pisica mai mare – cu o… pantera care iubeste oamenii. <3
    Toto! De tine m-am indragostit prima data cand am dat de casuta voastra virtuala! 🙂 Apoi i-am cunoscut pe ceilalti, rand pe rand! Acum… ce sa zic… tot pe tine te prefer – mai esti si sfatos! 🙂 – dar ceilalti imi sunt… la fel de dragi! Inclusiv Fifi! Si, ca veni vorba! Avem un motanel (ma rog, e cam motanoi, pentru ca are deja 15 ani) care-i cam ca Fifi, doar ca-i alb cu portocaliu! Intr-o zi i-am pus o zgarda cu sclipici, crezand ca-l fac si mai frumos… A ramas Pufi… mut si "stana de blana"! In viata lui n-a fost asa de linistit! Am renuntat repede, pentru ca… l-am preferat agitat decat traumatizat. Si stii ce-a mai facut? intre multe altele… I-a dat o labuta peste trufa lui Boby, un ditamai boxerul! Il ocolea apoi Boby de zicea-i ca-i cine stie ce bestiuta. 🙂
    Noh, am vrut sa stii ca te inteleg. 🙂 Si ma bucur sa aflu ca esti intelegator cu mini-pantera Fifi. 🙂
    **
    Adriana, ai atatea fotografii care aduc zambetul pe buze si incalzesc sufletele! In aceasta foto, Alma imi aminteste de boxerita Bony, care facea ce facea si tot in brate incerca sa mi se aseze. 🙂 Si ii placea s-o iau in brate ca pe copii (isi punea labutele din spate pe soldurile mele si cele din faţă pe umerii – parea ca ma imbratiseaza. 🙂
    **
    Va salut pe toti, cu drag! Si blanosii nostri – doi motani si-o catelusa – va saluta!

  2. Bine, bine ..am tot primit vești și am admirat (ba, chiar invidiat!😊 )iubirea frățească.. Izi, Alma, Toto, Lupu’Băiatu, Fifi, mereu privilegiați, dar Zara și Bobiță (câinele-zâmbet) ce mai fac?

Lasă un răspuns