Mărgăritare versificate · mărgăritare-jucării

Zăpada zânelor

Zăpada zânelor
sursa: pinterest

Zăpada zânelor” e o taină,
E pulbere de mărgărit,
Este sclipirea peste o haină
Ce-o poartă omul ce-i iubit.

Ea cade ca-ntr-un basm de-o șchioapă,
Își flutură perdeaua în vise
Și cerne peste inimi apă
Înmugurită în ghețuri ninse.

Iar nunți cu pene măsluite
Se-nfăptuiesc în ram uscat,
În cuiburi noi vor fi zidite
Povești de neam înaripat.

Înamorate, fete mândre
C-un ritual ca o speranță,
Vor topi neaua-ntr-un cântec,
Să-și spele inima și fața.

În secul iernii să își culce
Vii bucurii împrimăvărate,
Înghiocite se vor duce
Către iubiri adevărate.

Se scutură din sărbătoare,
Cu-ndrăgostiți din Făurar,
Zâne stropite de ninsoare,
Povești de ieri, povești cu har

Ce s-au uitat sub alte timpuri,
Sub alte întâmplări ce ning,
Cristale poleite-n trupuri
Ce par că nu se mai ating

Zăpada zânelor
sursa: twitter.com

Și că în lumea asta nouă,
Cu mov și albastru indecis,
Zăpezile cu zâne-s rouă
Dintr-un februarie aprins

De vâlvătăi cu roșu-n noi
Căci ning legende, ninge-n doi
Iar viața-i prinsă-n amândoi,
Și-n timpul vechi, și-n timpuri noi!

 

Nu știu câți dintre noi mai cunosc faptul că azi, în 24 februarie, popular se spune ca e nunta păsărilor și că fetele de măritat ar trebui să adune ultima zăpadă pe care s-o topească și să se spele cu ea, pentru frumusețe, noroc și primenire de suflet. De aici, aceasta frumoasă expresie.

 

Să vă fie sfârșitul de februarie cu primenire de gând bun!

16 gânduri despre „Zăpada zânelor

    1. Da, e una dintre legendele de Dragobete, că se aduna ultima zapada pentru a pastra cat mai mult frumusetea alba a iernii pe chip si ca pasarile, de nu-si gasesc pereche acum, nici ca-si mai afla vreuna, si ca pornesc sa-si construiasca cuib impreuna. Asa mi-a venit ideea versurilor. Insa, cum suna aceasta „zapada a zanelor” imi inspira gand de viitoare poveste. Multumesc mult, Ecaleopi. Sper ca esti bine, de ceva vreme nu mai stiu nimic de tine. Scumpe la „vedere” suntem!

  1. Prea puține știu despre Dragobete, poate că ar trebui să-mi fie şi rușine pentru lacune. Ce-i drept, prin zona mea nu cred să existe vreun obicei legat de Dragobete. Versurile tale mi-au stârnit curiozitatea, merg să mă documentez.. „Zăpezile zânelor”, ireal de frumos!

    1. ..ei, am scris mult despe februarie, in general, de am ajuns experta in tot felul de semnificatii. Intentionat am scos cuvantul „dragobete” din text, si am lasat 24 februarie, tocmai pentru a aseza si aceste termene mai putin cunoscute – „nunta pasarilor” si zapada zanelor”, care imi par muze continue.

  2. Superbe gânduri versuri curate, pure, alb-stravezii, asemeni fulgilor de nea si sufletului tau.
    Romania pastreaza înca cele mai superbe, minunate si tainice traditii din lume, gratie unor oameni iubitori de neam si tara asemeni voua.
    Fiti binecuvântati de Dumnezeu !

    1. ..eu am noroc. Traiesc, de o vreme, printre oameni care mi-au aratat Calea Neamului, si tot ce tine de noi și traditiile noastre romanesti.

      Superficiala cum sunt, as fi sarit peste multe și uite ce frumuseti mai sunt de descoperit. Vorba, Nicoletei – „zapada zanelor” e asa un termen deosebit, ca parca nici n-ai terminat de scris, ca te-ai apuca iar!

      Doamne, ajuta! Cu iubire …

  3. Pastrarea traditiilor, datinilor si obiceiurilor culturale, sunt emblema unei natiuni. Poporul care pierde aceste repere,îsi pierde propria identitate. Cred ca Romania si românismul va birui asimilarea si amestecul mondializarii, tinând cont ca în toate statele unde sunt plecati românii exista comunitati omogene organizate unde se întrunesc si se bucura împreuna, împartasindu-si unii altora, doruri, gânduri si sentimente ramase acasa la origini.
    Credinta în Dumnezeu a românilor înca îi mai aduna si reuneste si aici, în incinta bisericilor ortodoxe si protestante ceea ce cred ca este un atu al românilor, acest dor si dragoste de traditii culturale si nu în ultimul rând religioase…

Lasă un răspuns