Mi-e val necunoscutul,
mi-e furtunoasă marea
neprevăzutului
ce-n cale îmi apare;
vâslesc în bărci cu pânze,
mă lupt cu neagra apă,
uitand mereu de vântul
care speranța adapă,
şi-aduce şi mult bine,
alungă chiar şi răul,
şi-atunci vâslitul meu
e doar o joacă nouă.
Gândesc, acum, cuminte
şi fără ezitare,
când ai la cârmă un om
din ăla cu O mare,
poate veni şi valul
ce parca te scufunda,
el sigur te va duce
unde nu-i apa adâncă.
Multumesc Adriana! Chiar aveam nevoie de „încredere”! „Vaslesc” acum un pic în „apa neagra” …
ufff … uitase-m de „O” … si era chiar langa mine! Poveste lunga…
pupici visatoare-o! ♥
Mie luna mai nu mi-a placut niciodata. Nu-mi place nici acum, dar tu sa nu uiti de O al tău…niciodata. E ma usor totul, te imbratisez cu mult drag si-ti doresc numai bucurii.
E o mare binecuvântare să ai lângă tine, la cârma vieții, omul acela cu „O” mare. Și dacă nu-l ai? Devii tu însuți Omul.
Uneori e bine sa-ti fii și OM și sa ai și unul, ar fi echilibru. Dar, deseori, doar unul e special.
❤
Uite ca mie nu-mi ia inimioarele, dar iti zic ca te ador…
Multumesc Adriana! Chiar aveam nevoie de „încredere”! „Vaslesc” acum un pic în „apa neagra” …
ufff … uitase-m de „O” … si era chiar langa mine! Poveste lunga…
pupici visatoare-o! ♥
Mie luna mai nu mi-a placut niciodata. Nu-mi place nici acum, dar tu sa nu uiti de O al tău…niciodata. E ma usor totul, te imbratisez cu mult drag si-ti doresc numai bucurii.
E o mare binecuvântare să ai lângă tine, la cârma vieții, omul acela cu „O” mare. Și dacă nu-l ai? Devii tu însuți Omul.
Uneori e bine sa-ti fii și OM și sa ai și unul, ar fi echilibru. Dar, deseori, doar unul e special.
❤
Uite ca mie nu-mi ia inimioarele, dar iti zic ca te ador…