Mărgăritare versificate

A toamnei sunt

toamnax
Eu mă cuprind cu palma într-un amurg de gând,
mi-e inima pisică care își toarce visul,
în albul prins pe margini de clipe care ning,
cuvintele oftează-n tăceri ce poartă abisul 
….toamnei.

 

A lumii stea îmi strigă anotimpul stins
în neștiuturi, necuprinsa înrudire,
desprind din ea, încet, un roșu nepromis
și îl rotesc pe inelar  ca-ntr-o zidire,
..cu toamna

 

Pe buze am dulcețuri ce alină,
în clipe care plâng căderi și amare urme,
îmi conturez o hartă-n a mea vină,
redesenându-și pașii dintr-un timp  cu nume,
de-o toamnă.

 

A toamnei sunt predestinată preumblare,
aramă caldă scursă-n galben rost,
a așteptare mi-e  anotimpul ce rămâne, 
al cerului vărsare într-un…    strop 
de toamnă,

 

…de frunză, de inimă, în inimă.
Doar pentru mine.

 

 

 

 

 

20 de gânduri despre „A toamnei sunt

    1. …aveam chef să-mi destresez niște gânduri proaste. Așa că le-am destresat cu ale mele cuvinte de toamnă-doamnă, apoi am rămas pe gânduri după ce am citit rețelistica la Almanahe. Unii oameni sunt făcuți să fie stele și să transforme totul în spectacol. Te pup, Agu..

  1. A toamnei esti frumoasa doamna,
    În gânduri exprimate-n culori vii,
    Ce trec duios din iarna-n primavara,
    Scaldate de apusuri de vara… azurii.

    Vesmintele cuvintelor curate,¨
    În care sufletul tie-nvesmântat
    Sunt pastelate,gingas colorate,
    Tablou cu flori de crini si liliac.

    Melancolia asternuta-n versuri,
    Ce-ti poarta gândul peste timp,
    E focul cald al dragostei de ceruri,
    E mângâierea Duhului Cel Sfânt !

  2. A toamnei căldură e-ascunsă sub nor,
    Sub covor de frunze, sub pașii ce dor,
    Sub ploaia ce curge în susur ușor,
    Și-n fructele aromitoare.

    Ascunsă e toamna în norul cel sur,
    În frunza cea roșă sau de aur pur,
    În ceața lăptoasă pe care o-ndur,
    Sub cer fără stele.

Lasă un răspuns