Mărgăritare festive

Nicoletei…

u știu mereu să mă port cu tine,
ar de știu, sigur ai făcut tu o vrajă de apropiere a gândului bun
um faci de vreo cinci ani, iar eu nu pricep mereu,
colind, ba pe munți, ba prin văi, culmi abrupte de vorbe 
ăsând semne de trecere pe care tu le aduni cuminte, zâmbind îngăduitor,
xplicând, într-un final că, de fapt, în lume, „e mult zgomot pentru nimic”,
răirile fiind firești și acceptabile, și că, oricum, fac parte din noi,
tât cât să le putem contabiliza în apropieri, depărtările necontând.

I   ar știi tu cum să transformi zgomotul în liniște,
nest, perseverent, și cu mult drag, învățând din mers asta, contrar firii,
N erămânându-ne decât să intrăm în rând,
spitind vremuri bune, timpuri frumoase și întâmplări efervescente,
răind împreună, toate acestea, măcar din când în când 
A șezând pe inima lor parfum de prietenie și răbdare. Ingrediente perfecte.

Iar mi-a ieșit complicata urarea pentru tine, dar măcar știu că noi două o vom tălmăci la fel, asa cum o facem de imediat un an, deslușind înțelesuri. În rest, îți doresc sănătate și rezolvări în tot ce faci, iubire divină și oameni buni in jur, uitare acolo unde nu e nevoie sa tii minte amănunte dar si conștiinta treaza pentru ceea ce conteaza și pentru acelea cu rost in suflet. Ma bucur ca mi-ai demonstrat lucruri imposibile dar mai ales mi-ai demonstrat ca putem sa mai credem in oameni. La multi ani, Nicoleta!

 

 

Fotografia postată de Nicoleta Ioniță.

 

Mărgăritare festive · mărgăritare-jucării

Emoții de vineri

E vineri și tainele-mi țin loc în viață.
Mi-e bine și cald, și-am dulceață
De mure. Am pâine de casă cam bună
Și ceai de afin și o stare nebuna
De bucurie.

Am adunat, dintr-o joi cu prestanta,
Zâmbete calde și rost de vacanta
Și oameni carora știu că li-s draga,
Mi-s prieteni buni și-i simt, si nu-i șagă
Să le zic asta mai des:

Va iubesc! Nicoleta, fiind ziua ta, iarta-ma,  dar pe seara, promit serenada balada, cat sa-ti linistesc emotiile de peste zi! La multi ani!

Mărgăritare festive · Mărgăritare versificate

De ziua LOR

Trec soldații cu făcliile aprinse,
trece țara-n marșul sacadat,
pe la geamuri, stăm cu inimile-ncinse,
suntem noi ostași, unii fără grad.

Trece armata-n pas de defilare,
lumea o salută, alții tac absenți,
batem și noi ritmul pe lungi coridoare,
purtând bătălii cu inamici secreți.

Trece-n bulevard, salutând poporul,
oaste care poartă-n inimi tricolor,
mâna la chipiu și dădeam onorul,
când eram de-o șchioapă, mi-amintesc pe loc.

Trec făclii și pașii sună a marș de luptă,
ne-nfioara totul și privim zâmbind,
nici nu mai contează că esti cât o nucă:
te crezi în coloane cu ei….defilând!

 

 

Fotografia postată de Adriana Tîrnoveanu.

Înșir, deșir, cos, descos mărgăritare de tot felul · Mărgăritare festive · Mărgăritare împărțite cu tine · Mărgăritare versificate

Sunt treisprezece

fotografie de la inceputurile noastre…impreuna

 

…ți-am tot scris ție, multe ți-am tot scris,
Ți le-am urcat în podul minții tale,
Am pus, alături, poza cea cu zimți
Și-o promisiune veche-nmiresmată tare;

Am luat două amintiri să zornăie discret,
O litră de rachiu într-un ștergar curat,
Am pus o pâine caldă și un borcan întreg,
Din gemul de ruzinci, din stoc nenumărat.

Și te-am furat cu totul. Scrisori, mâncare, vis.
Pe iarba vieții noastre te-am dus. Tu m-ai urmat.
Ți-am tot citit poeme, te-am sărutat aprins,
Și te-am hrănit, aievea, cu simplu dumicat;

Am numărat și vrăbii; am căutat trifoi;
Din poză îmi zâmbea un chip cu buclă-ntoarsă,
Voiam noroc aparte, din cel cu patru foi,
Apoi, de atâta mers, să mi te-ntorc acasă.

Tu îmi zâmbești duios, pe-o dragă dimineață,
De pe noptieră, în zimți, râzi iar cu-ntregul chip
Și îmi rostești ușor, privindu-mi senin fața:
Știi, eu și-n vis, cu tine, mereu am să mă plimb!

Azi noapte am fost pe iarbă, și mă hrăneai cu slove,
Dulceața-n pâine caldă îmi era dumicat,
Mi-ai dat rachiu să beau și m-ai spălat în vorbe,
În patru foi de drag, tu chiar m-ai îmbrăcat.

Un lucru vreau să-ți spun sau poate treisprezece:
Norocul nu-i trifoi, oricâte foi ar vrea,
Realitatea-n vis sau visul de ne-ntrece,
Norocul stă în noi, oricâți ani am avea

de iubire.

Credeai că am uitat?

..sunt treisprezece
Și viața nu-i întrece!
Orice visezi cu noi,
Îndeplinim în doi!

 

 

PS. Mereu imi sorbi prima picătură de cafea din ceașcă

Mereu te cert că îmi furi norocul și totdeauna râzi și repetăm împreuna:

– Tu ești norocul meu! Am zis!

 

El alchimistul cafelei mele de dimineata, eu zambet promis…

 

 

Mărgăritare festive · Mărgăritare împărțite cu tine · Mărgăritare versificate · mărgăritare-jucării

Îți mai aduci aminte?

Îți mai aduci aminte? Mi-erai rod
Și gust de vară, de măr dulce,
Mi-ai pus ghiduș o țintă roz,
Și-ai folosit iubirea în cartușe.

M-ai țintuit meșteșugit,
Eram pierdută după-ți vorba-ntreagă,
Îți mai aduci aminte? M-ai topit,
Când ai șoptit că nu este de șagă

Cu ce-ai simțit, cu ce răsună,
Cu ce vom strânge-n pumni pe veci.
Îți mai aduci aminte? Mi-ai dat luna,
Ai pus în mine milioane de povești

Să ne ajungă o viață și încă una,
Să-ntorci furtuni din drum, s-alungi ochi nepoftiți.
Îți mai aduci aminte? Mi-ai luat răul cu mâna.

Mi-aduc aminte atât: eram sortiți!

sursa – pinterest