Mărgăritare versificate

Ceapa

Ceapa Hari

Ceapa se credea spioană

Pin-up girl, ceva de soi,

Ştia că nu-i trebuie şcoală

Să seducă prin zăvoi.

Fără ea nu-ncepea balul,

Nu ieşea nici-un rântaş,

Nu-i plăcea deloc banalul,

O ştiau toţi în oraş.

Streaptesul era atuul

Ce o făcuse o vedetă,

De lăsa mai jos volanul

Rochiei, şi-o piruetă,

Lacrimi izvorau din ochii

Ce-o priveau înceţoşaţi

Şi nici că cedară stropii

Să se scurgă pe obraz,

Când tunica maronie

Smulsă era de un oţelit,

Ceapa devenea zglobie

Lângă amantul ei..Cuţit.

Şi lăsă iar două fuste,

Tot prin ochi înlăcrimaţi,

De astă dată îşi propuse

Să seducă doi bărbaţi;

Când se sătură de porno

Infantil şi fără haz,

Se gândi că travestiul

Ar mai scoate-o din necaz.

Îşi luă nume de scenă

„Chivas”, îşi zise; cum  am spus,

Ceapa ciorii era-n beznă,

Că avea numele tradus.

Când peruca cea verzuie

Se aşeză pe a sa figură,

Ceapă verde era şuie,

Dar era de anvergură.

Se credea naţionalistă,

Căci aşa spuneau cu toţii,

Lâng-un boţ de mămăligă

Îi găseau rostul netoţii;

Lângă slană şi o pâine

Ea ştia că-i rostul ei,

Iar când ziua cea de mâine

Nu era ceea ce vrei,

Slobozeai o-njurătură,

Mai uşor sau mai în treacăt,

De uitai de maniere:

Fut-i mama ei de ceapă!

De asta ceapa era convinsă,

Chiar cu preţul ei de ceapă,

Că-i spioană şi artistă:

Plânge omul la comandă;

Şi de are alibiuri: roşii, verzi sau „chivas”, clar,

Ea, posibil, că şi are chiar un stagiu militar.

Şi din straiele de ceapă

Parc-aş face o tocană,

S-a dus dracului de treabă

Şi de rolul de spioană.

Tot în stilul meu de a lua „în râs” o temă, care altfel parcă nu s-ar scrie.În tabel veţi găsi „ceapă” de alte soiuri: de apă, roşie, verde, ceapa ciorii, şalotă, în tocană sau plăcintă, pane sau metaforică. După caz. Abia aştept să descopăr. Voi nu?

36 de gânduri despre „Ceapa

  1. În afară că e a treia postare pe care o citesc și nu mă pot opri din zgâlțâit, m-a pocnit o foameeeee! de la slană și ceapă…neneeeeeeeeee! Poate mor de poftă!

    1. Da, parcă ne-a apucat pe toate cheful de râs. Să vezi ce te amuzi la comentariul pe care ţi l-am lăsat! Slană cu ceapă…nehhhh…nu o suport!

      1. Tocmai ce viu de acolo! 😆
        Ce-are, soro? Ceapa e bună, slana e…eh…mai puțin bună. Dar o dată pe an…merge 😀

  2. Tu-i mama ei de ceapa, ce pofta mi-a facut de slana! 🙂
    Ma intreb daca moda cu multe randuri de fuste (nu spun in randurile cui), puse una peste alta, e luata de la ceapa spioana si artista. :)))
    M-a inveselit poezia ta!

    1. …aha, iar ai citit pe unde eu nu am ajuns…încă. Deja a început să-mi placă stilul ăsta de a mă juca în cuvinte: am avut o gâscă artistă, un căluţ ochios şi norocos, un Toderuţ cu amor în crâng şi acum ceapa spioană şi artistă. Cine ştie ce-mi mai trece prin cap …curând!

  3. Cam multe fuste are asta
    zicea cuțitul excitat
    tu-i ceapa mă-sii că năpasta
    nu prea mai stă la dezbrăcat
    înjuri, transpiri, ba chiar și plângi
    la miezul ei, până ajungi.

    1. Esenţa clară, mi-ai transpus-o
      În versuri dragi cu tâlc şi haz
      Era cam fufă, cum am spus-o
      Putea seduce şi un….praz!

    1. Păi, nu e ceapa şi verde, şi roşie, albă, ceapa ciorii zisă şi chivas, deci poate fi travesti oricând? Nu poate fi ea spioană folosind tortura lacrimilor? Sau nu face ea streaptese foaie cu foaie şi are amant Cuţitul? Nu e ea băgăcioasă în orice oală, de nicio mâncare nu începe fără ea? Ei…ceapă să fie, cu haz. Mulţam!

  4. În bucătărie ceapa se face regină!
    N-aş fi dat o ceapă degerată pe cuvintele pe care i le atribuiam cepei, n-am crezut vreodată că o ceapă poate să fure aşa cuvinte. E semn c-a spionat bine, c-a manipulat cuvântul şi omul!
    Mulţumesc cepei pentru poezie căci mi-ai lăsat un zâmbet lung pe faţă!

    1. …mă bucur, Andreea! Şi tu mie! Să-l fi văzut pe Mihai al meu ce se hlizea când i-am citit-o! La tine n-am ajuns! Dar vin mintenaş!

  5. Mă pregăteam să bag un streptease al cepii şi noroc că m-am răzgândit, se pusese deja la tine cu desfăcut de foi. Ce Ceapa Hari ai băgat aici! 🙂

    1. …eu oricum sunt mirată de câte abordări a avut o ceapă. Asta ce streaptesul nici nu era greu să coincidă. Da e o Ceapa Hari, ce fain sună! Cred că modific ceva cu ideea ta. Îţi dau drepturi de autor. hahaha

  6. Draga mea, stiu ca sunt off topic, dar sper sa nu te superi pe mine. Intrebarea este: esti mutata aici definitiv, sa schimb adresa din blogroll?

    1. Esti drăguţă, Dana, cu gândul tău. Azi am primit două „semne” că nu ar trebui să mă mut. Încă nu ştiu, aşa că e mai bine să încerc doar marea cu degetul cu Wp. Deocamdată nu-mi anunţ mutarea, dar îţi mulţumesc!

        1. Mă mut, Silving. Curând. Vreau să scap de obsesia celuilalt şi nu pot decât dacă mut tot şi îl închid pe celălalt. Asta intenţionez. Dar am nevoie de o mână de ajutor să îmi mut postările. Ce să fac? Nu am ce scrie pe două bloguri. Şi atunci îl fac pe cel de pe blogspot să dispară. O zi faină!

          1. Pai inseamna ca postezi pe asta de acum incolo,si ce mai vrei sa muti o poti face incet,in timp,oricum lumea in general nu prea citeste din urma,zic,nu? Sau altfel luat,daca vrei sa citeasca din urma,de fiecare data cand postezi si cate un articol vechi pe wordpress il poti conecta la FB,etc. sau apare in Reader si asa citeste lumea si asta.

            Stiu,si eu am avut vreo 3 bloguri separate,unul de scris,unul de creatii,unul de foto si le-am adunat intr-unul.

            Weekend frumos,Adriana!

  7. Îmi intrase în spam răspunsul tău. Eu sunt genul strângător. Nu-mi plac schimbările, mă ataşez de lucruri, de loc, de oameni. Am rezolvat problema. Nu eram suficient de puternică să fi putut rezista fără să-mi bag nasul în blogul vechi. Şi nu era prea bine. Am reuşit cu un click să mi-l aduc, cu tot cu comentarii aici. Ca şi când era de când lumea. Am golit vechiul blog, am lăsat un link de contact şi de acum, dacă am ce spune, o fac aici. Şi asta m-a liniştit pentru o vreme. Am dat un aspect convenabil, că postările de dincolo au intrat fără paragrafe. Am încercat să le separ dar nu mă lasă Wp-ul şi de acum nu mai pendulez. O zi bună, Irina. Îmi plac nespus cănile tale cu fluturi. De ceainic nici nu mai vorbesc.

  8. Nu sunt la prima lectura pe blogul tau chiar daca nu am lasat probabil niciun comentariu. Daca nu mi-ar fi placut, a doua oara probabil nu as mai fi intrat. Recunosc, prima data m-a atras chipul tau si apoi am descoperit si restul.

    1. Bine ai venit!

      Blogul imi e bucurie, dar nesperat si loc in care, din cand in cand, imi testez imaginatia si scot amintiri ferecate. De o vreme scriu si ceva articole publicitare, dar am putine, comparativ cu vechimea blogului. Pe scoala de blogging te-am observat si mi-am zis ca ar fi bine sa ne stim. Multumesc pentru aprecieri, iti doresc sanatate si spor la scris.

      Nu cred ca mi-a mai zis nimeni ca a fost „atras” de chipul meu, pentru început. E tare dragut, mai ales ca la anii mei, nu te mai astepti sa primesti astfel de cuvinte. Zi buna sa ai!

Comentariile sunt închise