Altă poezie jucărie

 

Au trecut și macii,
De prin lanuri blonde,
Până și cicoarea
S-a ascuns în holde,
Buruieni de seamă
Stau pe ghimpi și-n loc,
Pitite în umbra
Nopților cu foc,
Îmi adorm poeme
Printre spini și spice,
Poate așa însomnite,
N-or să mai despice
Înțelesuri fade
Și tâlcul din ele,
Se vor înghimpa
Versuri mititele.

Am ratat și poza,
Cea îngălbenită,
Rapița-i istorie,
Chiar de e vestită,
Poate, de acum,
Să m-așez în soare,
Hai, că m-ați crezut,
Vorbeam de-a lui floare;
Și de prind vreun câmp
Care mă așteaptă,
O să-i dau tribut
Poezie dragă,
Îl voi îmbuna
Să îmi lase vie
Frumusețea toată,
Numai, numai mie.
Și să se prefacă,
Pentru un minut,
Că nu e minune,
Ci e doar un câmp
Care mă așteaptă,
De când erau maci:

-„Știi, ceva, tu vino,
Sau mai bine taci!”

Sursa:pinterest

Indigo

indigo, ghimpe căzut dintr-o iluzie spulberată;
indigo, ademenire de cuvânt pierdut în așternut;
indigo, amăgire suavă așezată pe coama sufletului;
indigo, tivire de gând răzleț într-o lume fără culoare
indigo.

indigo, acoperire cu un vis sângerând a teamă;
indigo, mirare dintr-un zâmbet fugit din roșu;
indigo, negură turbată dintr-o iubire apusă;
indigo, plâns tulburat de un dor rătăcit,
indigo.

indigo, cădere și taină, mantie de vânt ce povestește
indigo despre goliciunea cuvintelor cu tentă blue,
dintr-un poem fără nume,
dar cu un titlu sec – INDIGO.

indigo, schimbare în sine, din tine, de tine, în bine,
simțire albastră așezată cuminte, banal,
în poveștile de mâine,
ademenind neînceperi
indigo.

Voi visati in orice culoare doriți!