Doamne, tu îi ai pe mulți la tine,
Azi, pui masă, îi cinstești,
Le rostești o rugăciune
Și trimiți pe pământ vești;
Le zici, lor, de noi, puținul
Pe care ar vrea să-l știe
Cât să ne trimită bunii
Și mai multă energie.
Fulguiește în tinda lumii,
Anul să se primenească,
Să-și aștepte musafirii,
Pe covor nou să pășească
Și să știe că, pe frunte,
Orice fulg ce se topește
E de-acolo, de Niciunde,
Picurand în noi poveste
Ce o spunem ca pe o știre,
Seamănă cu a ta, par noi;
Voi vedeți că-n amintire
Părem toți rude-ntre noi?
Pare că am stat la masă
Și-am mâncat borș și magiun,
Că de Bobotează-n casă
Busuiocu’ era parfum,
Că pe sănii am fost cu toții,
Că am patinat din greu,
Că părem, noi toți, nepoții
Ocrotiți de-un Dumnezeu,
Și că-n sărbători străbune,
Scotocim în sertărașe,
Ne uităm pe Cer și-n lume
După urmele rămase,
Și ne mângâiem Ionii,
Și pe alți Iordani, Iordane,
Adunăm în suflet stropii,
Să stropim pe la icoane,
Să ne zicem la mulți ani-ul
Care ne-ntregește firea,
Nu-i așa c-aștepți tot anul
Să mai simți dumnezeirea
Unor taine puse bine,
Împărțite între noi?
Doamne, fă-ne să ne țină
Bucuria de An Nou!
