Mărgăritare în clubul celor 12 cuvinte · Mărgăritare versificate

Inel de la Costel

Într-o revistă cosmopolită

stătea o tanti cam ..tolănită,

pe-o canapea  brun- violet,

cu o privire de om deştept,

căci rama neagră de pe figură

nu se voia de..umplutura,

gândea distrată o femeie,

ce căuta doar o idee

pentr-un inel deosebit,

ce se lăsa de negăsit.

Şi căuta cam în zadar

şi în reviste, şi-n bazar

căci a primit o întrebare,

trimisă -n zbor, printr-o scrisoare,

că, deh, Costel era timid,

dar se voia căsătorit;

şi îi spusese dacă vrea

de soţ, cumva, dacă îl ia,

să îşi aleagă un model

pentru-o mândrețe de  inel.

Îi trimise şi-un cadou

fotografia de panou,

să ştie că e om frumos

şi studios.

Căci el se-ndrăgosti de un timp,

de când de veste a primit

că-i singură şi amatoare

ca el cu ea să se însoare;

că din alţi oameni ce-o curtează,

poate e cel care contează.

Cu el în gând, uşor mirată

de cererea cam demodată,

nu tu vreun mail sau telefon,

fb, ori chat, ceva …. beton,

în ton cu vremea de acum,

omul părea niţel nebun.

Dar în memorie sclipi

ideea unei noi iubiri.

Se perpeli niţel, niţel,

dar tot privi către-un inel,

ce l-ar primi de la Costel.

Se tot rugă să fie clar

anunţul matrimonial

la care răspunsese-n joacă

şi-acum părea cam o şaradă,

şi nu ştia dacă-i o glumă,

deşi Costel-i scria de-o lună

Credeţi c-aicea s-a sfârşit?

Poate ca da. Am cam glumit.

Și sincer, n-am prea nimerit.

Costel şi Ana s-au iubit?

Sau au lăsat cuvinte scrise

Despre iubirile promise?

Aceasta e o nouă duzină de cuvinte. Dacă aţi citit postarea mea ”Timpul ca un elefant” aţi aflat că pentru azi o  scrisesem, dar am folosit cuvintele de data trecuta, asa ca cea de acum e o joaca ce are ca scop doar zâmbetul vostru …. de indulgenta sau poate doar de dragul meu. Avem tabel şi azi, tot la Eddie.

20 de gânduri despre „Inel de la Costel

  1. …si tu care credeai ca n-o sa-ti vina inspiratia…Azi citeam intr-un ziar despre un tip care si-a dat iubita in judecata ,cerand despagubiri , pe motiv ca i-a refuzat cererea in casatorie.Costel si Ana sper ca nu vor avea aceiasi soarta.Pline de umor versurile tale,mi-au descretit fruntea acum,in miez de noapte.

    1. …ei, la versuri ”melodioase” sunt pe fază oricand, la orice provocare primita, dar nu era ceea ce imi doream pentru duzina. Dar tinand cont ca mâine şi poimâne nu pot scrie nimic, din motiv de musafiri, mă mulţumesc cu acestea şi cu zâmbetul tău. Mulţumesc.

  2. Avem noi ceva al nostru comun.Sigur în altă viață, eu am fost tu și tu, eu, altfel nu se explică cum de „vorbim” la fel. Bravo, fată frumoasă! Îți trimit și eu un zâmbet.

    1. Nu mă pot opri din ras. I-am citit şi lui Mihai versurile de la tine.El nu se mira de ”potriveală”. A zis că in ceea ce te priveşte de la cactuşi şi sarmale prin poştă, el a încetat sa se mai mire. A zis doar ca tu esti mai îndrăzneata si curajoasa. Stie el ce stie. Eu continui sa rad şi sa ma bucur că nu am renunţat la cele 12 cuvinte, după ce am văzut ca am scris duzina gresita. Eram asa mândra de ”timpul meu ca un elefant”.

    1. …păi, după elefantul impozant, nu mi-a mai ars de scris, ci doar de zâmbete. Am pus unul aici şi uite ca am primit mai multe. Faină zi. Vă mulţumesc pentru ea.

  3. dupa ce am zambit la maya am venit sa zambesc si la tine. eu cred ca nu s au iubit cei doi, ca ea e mai pretentioasa, dar s a amuzat de gestul lui. totusi nu a incurajat o sa mearga mai departe. asa suntem noi, femeile. vrem gesturi romantice dar cand sunt prea romantice ne sperie.
    scrisesm si eu o duzina aseara dar vad ca nu s a salvat. mai bine, era prea seriosa si voi asa de frumos v ati jucat… asa ca o voi reface si eu in ton cu tabelul 🙂
    o zi frumoasa sa ai Adriana!

    1. ..când am scris ”orbind”, aveam un text serios, amplu, cu trăiri repetative. A dispărut în niciunde, nu l-am mai găsit niciodata. Apoi Carmen Pricop, citindu-mi versurile a zis că se bucura ca am scris acele cuvinte şi am realizat ca poate asa trebuia sa fie. Dar ieri a fost harababura la mine, iar azi mor de drag, mai ales după ce am citit la Maria. Cat despre protagoniştii mei, ce să ceri…de la niste matrimoniale? Afară e vopsit gardul şi înăuntru e leopardul. Mâţă în sac, asa ca fata..a plecat…corect.

  4. Uite si pentru asta imi esti draga. 😉 ce reusesti sa faci asa rapid cu aceste cuvinte e superb. Ana si Costel -modern si traditional, contraste ce poate din joaca se vor fi iubit. Caci joaca duce uneori spre lucruri solide. A vorbit visatoarea din mine. 🙂 Felicitari, margaritar. Le-ai insiruit frumos, iarasi ,in poveste.

    1. Tu stii cel mai bine cat de dezamăgită am fost cand am găsit cuvintele adevărate de saptamana asta. Ma împăunasem ca elefantul din postarea mea anterioara ca am duzina dublă in text. Na, că-i triplă şi Dumnezeu m-a ajutat sa mă pot juca nevinovat, fără să-mi fie teamă că sunt prea infantile şi melodioase cuvintele mele. Repede? Cand scriu rânduri versificate ca un cântec pot scrie foarte repede, aproape la comanda, fără să sterg sau sa modific ceva in text. Dar nu ies nici capodopere, recunosc, ci doar un flirt pasager. Un flirt cu voi. Tare mă bucura aceste cuvinte, gutuia mea.

  5. O Ană, un Costel,
    acelaşi aşteptat inel,
    un spectru ce ades îl poartă
    pe frunte, o frumoasă fată
    cu fluturi în stomac şi amăgire
    că piatra din inel e din iubire.
    … Frumoasă duzina ta! 🙂

    1. ..sau poate amăgirea o creează ea,
      in vorbe spuse doar asa, pe buze,
      ca îndoiala îi cam spulbera
      iubirea ce-o dorea, dar nu confuză.
      De multe ori vom căuta în van
      şi-n locuri ce ne par frivole, necuminţi,
      şi asteptând mai trece iar un an
      visand la albul pur al unor..printi.
      Şi vrem inel..oricum, fatal moment,
      căci asteptarea nu-i un lucru bun
      cand ticăie un ceas de ornament
      şi noi ne speriem: s-a mai închis un drum.

      Mulţumesc pentru aprecieri.

  6. Mi-ai adus aminte de Tanta si Costel! (Coca Andronescu si Constantin Cotescu)
    Dar voi sunteti asa de tineri… si cu siguranta nu ii stiti!
    Sarmanta duzina nr 2! 🙂

    1. Ba sunt suficient de ”bătrână” să îmi amintesc multe variante încă în afară de Coca Andronescu şi Octavian (nu Constantin) Cotescu. Cand eram mică imi plăcea sa citesc ”Iubirea e un lucru foarte mare” a lui Băieşu, transformat, mai apoi, in Tanţa şi Costel. Mi-i amintesc şi pe Dem Rădulescu şi Vasilica Tastaman jucând aceste roluri în ”Astă seară dansăm în familie”, deşi aici era doar tangential amintite personajele. Ce nostalgie de toamnă mi-ai picurat in suflet

Lasă un răspuns