Partituri cu vise abandonate,
Probabil, de vreun trubadur
Obosit de atâtea preumblări fără rost
Sau cu rost cin’ să ştie,
Dumnezeu …cumva
Mi le-a dat mie.
Eram într-un joc aromat
Cu iubire de seară, de vară,
Între prieteni, sau iubiţi nu ştiam
Ce suntem. Dar ne sărutam cu foc
Sub un pod…
De piatră, tăcut, durut
Şi călcat în picioare de alţii;
Dar sub care
Eu am găsit un izvor pierdut,
De alean, de dorinţă şi visare
A unui om rătăcit de…. popor.
De unde ştiu? Păi, în prima filă spunea
Că nu mai ştie care-i patria sa
Şi că de când a câştigat libertate
Nu ştie ce înseamnă mai departe.
Am uitat de iubire, de dorinţă, de tot,
Mapa veche şi tristă am lăsat-o sub pod,
Preţ de-o clipă,
Să-mi adun iubirile de pe jos şi să pot
Să simt cu totul şi să nu fiu oarbă,
Caci note vii, arogante-n substrat
Poate nu-s demnă să le ţin la păstrat
Ca o greşeală de neiertat.
Partiturile simple, dar pline de muze
Ce ne stau cam stingher acuma pe buze,
N-aveau semnătura niciunui autor cu renume,
Dar nu purtau nici măcar vreo iscălitură anume.
Doar pe o filă ascunsă, ca o excepţie,
Era o dovadă de bătrâneţe. De notă,
De filă, cuvânt, şi de an răsărit jos ca semn.
O mie nouă sute cincizeci şi şase scria
Acolo pe pagina din mâna mea.
Ce-aş mai fluiera acum după notele astea
De-aş putea descifra tot ce zic
Şi-aş mai prinde pe spate nişte simple aripi
Să mă poarte-n trecut curioase
Tocmai în o mie nouă sute cincizeci şi şase.
Aceeaşi duzină de cuvinte alese cu grijă de scorpio. Pe ceilalţi duzinari îi găsiţi tot în tabelul găzduit de psi.
Nu știam ce frumos știi să scrii poezii, te invidiez că te poți exprima și liric, cât mi-ar fi plăcut și mie! Felicitări.
De vrei să fluieri sentimente,
Şi aripi să îţi crească-n case,
Atunci învaţă partitura
Şi sigur vei ajunge-n 56!
lasă-l pe 56 acolo unde este!
ţi-aş spune
când gândul din vorbele bune
îţi scrie poveste
lasă anii ce-au fost
sub poduri, în mape pierdute
noi vom ştii pe de rost
gustul iubirii trecute
cătând în azi ca în glob
sensul bătăii de inimă
din zâmbet îţi du un bob
şi din suflet azimă!
Inchide aripile-n gand
si dute inapoi pe pamant
in 56
si descoase,
afla, certceteaza, sapa
si apoi oglindeste-ti sufletul in apa.
Aseară, la psi, la comentarii, te-am văzut aşternând cuvinte …asemeni versurilor. Nu ştiu dacă ce fac eu aici înseamnă a scrie poezii, dar ştiu că încercarea de a face asta poate duce spre mai bine. Şi poate mâine va ieşi ceva demn de remarcat. Până atunci mă relaxez într-o joacă pe care o uitasem timp de 25 de ani. Până in iunie. Atunci…am început să mă joc iar cu cuvintele in rime…sau nu. Ioana, îţi doresc sănătate şi spor la scris. Mă bucur enorm să te văd pe aici!
Am pus partiturile într-o mapă
Cu miros de piele tăbăcită
'56 l-am gravat ca dată
Să nu se mai simtă rătăcită!
Mulţumesc, Adrian! Zile frumoase să ai!
În mapa cu un '56 gravat
Am lăsat, amintiri şi iubiri adormite
Dar tot mai fac uneori un popas
Să adun emoţii părăsite…
Psi, mulţumesc pentru oportunitatea asta de a scrie pentru duzina de cuvinte. Nu ştiu dacă blogurile voastre literare pot asimila ” încercările mele de a scrie”, dar tocmai de asta mă trezesc făcând-o cu emoţie şi speranţă. Pentru că ştacheta e sus şi aşa alerg…spre ceva. Ceva de atins…sau de neatins. Cine ştie? Vom vedea. Mulţumesc!
Doar tu mă trimiţi în 56, se pare
Ceilalţi vor doar vise cuminţi
Asta pentru că eşti o căţărătoare
Sau doar trandafir ce iubiri vrei să simţi?
Mulţumim pentru cuvintele din duzină. M-au purtat unde nu mă aşteptam.
ştacheta este sus şi pentru noi, adriana! iar oportunitatea… huh, mereu am spus că ne jucăm şi că vine cine vrea, rămâne cine vrea… aşa că dacă e să ne mulţumim, atunci şi noi am avea de mulţumit, fii sigură că dai cuiva idei cu scrierile tale. aşa ne este mereu.
Sunt un trandafir salbatic si catarator, care vrea sa simta iubire. Cer prea mult?
Deloc. Sper să simţi cât mai multă!
…poate că da. Prefer să visez frumos…la ce spui.