Hei,
Că-i povestea ta cea veche
Desprinsă dintr-un film comun
Obişnuit, fără reţete
De compromis dulceag, şi fum
Rămas în urma lui pe stradă,
Şi-n suflet bun de păcătos,
Nu lăsa lumea să te vadă,
Chiar dacă eşti întors pe dos,
Şi fugi departe und’ ţi-e bine
Unde uitarea poţi s-o coşi
De buzunarul de la haină
Unde păstrezi doar gânduri roz,
Despre o viaţă viitoare
Cu arome fine de Paris,
Cu dame fine,diafane
Ce ţi-au rămas acolo-n vis.
Amestecă-le acum pe toate
Şi scoate ca un scamator
Din buzunarul de la spate
Eşarfa noului amor.

2 gânduri despre “Eşarfa noului amor

  1. Incep sa-l inteleg pe cel care a simtit nevoia sa isi traga aproape ceea ce era al tau! Simt nevoia sa fur aceasta poezie… Mi s-a mai intamplat si cu altele, dar astazi o vreau pe ea, Easarfa noului amor!
    Cand voi invata cum se face, imi voi pune pe desktop macar o poezie scrisa de tine. Dar trebuie sa invat cum sa o asez pe un fundal drag mie.

Lasă un răspuns