Înger pe Pământ, Înger în Cer

De ce cad poveri și cruci albe sfinte din cerul cernit?
De ce umeri grei se strâng într-un spasm nedorit?
De ce îngerii au ades nume ce până ieri le-ai rostit?
Si de ce iar pământul ne vorbește de-un timp Nesfârșit?
De ce e tăcere, când în noi plânge rostul?
Si de ce azi a bătut, iară, clopotul nostru?

Întrebarea nu vrea nici răspuns, nici chemare,
Este doar adunată din durerea cea mare
Căci nu-i chip să mai spui mai nimic, la final,
Poate doar rugăciune și-un regret eternal,
Ne rămâi, Doamna noastră, sfânt reper în Credință
Cu noi e Dumnezeu și vom fi biruință!

 

Înger pe Pământ, Înger în Cer
Înger pe Pământ, Înger în Cer

 

In amintirea doamnei Aspazia Otel Petrescu, care din 23 ianuarie locuiește în Cer însă va locui mult timp în inimi de oameni care i-au cunoscut menirea!