Sunt om fără ambiții, nu sufăr, mă complac,
În mine, oricum, timpul și vorbele nu tac,
Nu ard de nu scriu slove, dar nici nu uit că pot;
Magnolii de cuvinte-nfloresc, în mine, roz;
Se scutură petale, mă ninge înliterat,
În lumea cu poeme, mă plimb cam deșirat.

Pe fir de plumb pun gândul ce m-a înlănțuit,
Vreo două emoții oarbe și-o vorbă de vorbit,
Mai garnisesc cu-imagini și niște întâmplări,
Vă povestesc și vouă, altfel, despre un ieri;
Simt, des, încrâncenare, suspiciuni, uimiri,
Le anulez, pe loc, cu binele primit;

Și dorm, iar, vreo cinci zile, cuvintele-n altar,
Dar, nu știu cum se face, le scot din buzunar;
Le miruiesc cu zâmbet și cu poveste nouă
Si-apoi le dăruiesc, firesc, mulțumind, vouă!

A fost ziua mulțumescului. Întârziata din mine vă mulțumește, cu bucurie, pentru tot ceea ce îmi sunteți și îmi dăruiți. Va îmbrățișez cu drag!

18 gânduri despre “Mulțumesc, din nou!

    1. Da, am avut bucurie mare scriind alaturi de voi. Ma voi retrage de pe blog definitiv, pana cand il voi inchide cu totul. Eu raman doar pe facebook de acum. Multumesc, Cristina, pentru tot.

    1. Si ce tarziu iti raspund!! OF. Nu am vazut urarea ta, blogul mi-a devenit strain. Incet, incet, ma retrag. Multumesc si eu pentru tot, pentru urari, pentru un atunci, pentru tot ce m-ai invatat. Numai bine iti doresc, psi!

      1. sincer, nu ai pentru ce a mulțumi. ai luat ce aveai nevoie cândva. că ți-a folost sau este de folos, numai tu știi, dar în intersecția aceea a clipei, fiecare dintre noi a dăruit și a luat. cu aceeași măsură.
        să fiți bine.

Lasă un răspuns la Cristina Chifu Anulează răspunsul