Lună: octombrie 2018
Frivolități de sâmbătă, la prânz
În parfum de mentă, dintr-o vară plânsă,
Unde tac cireșe și albăstrele dorm,
Mi s-a copt iubirea prinsă într-o caisă,
Doar tu erai mugur într-un alt decor.
Nu aș ști să-ți scutur praful de pe verbe,
Par îmbălsămate, să reziste vrei,
Îmi cern zahăr pudră să ascund regrete
Și te-ascund în ceașcă, într-un ceai de tei.
Tu nu simți arome, nestatornicia,
Nici alegeri duble ce mă-nvăluiesc,
Mă privești albastru, ești ca poezia,
Copt adânc în rime, esențe lipsesc!
Te strecori fanfară-n gesturi explicite,
Colorezi cu ochii trupuri de liană,
Îmi șoptești de artă, lucruri ilicite,
Pari un croitor cu o ruptă haină!
Uimitoare nu-ți-e toată efervescența,
Nici măcar strădania de a te risipi,
Uimitor e faptul că tu ai credința
Că doar nenorocul nu te lasă a fi
Cel care cunoaște, simte și iubește,
Chiar dacă o face numa-n teorii!
Trecere
Se aduna mirul, de pe chipuri ca-n povești,
Pe frunțile care-și primesc, cu drag, sărutul,
Femeia dăruiește, din atingeri îngerești,
Tot rostul primenit cu absolutul!
…cu drag, de dragul vostru, știți voi care…
Nicoletei…
N u știu mereu să mă port cu tine,
I ar de știu, sigur ai făcut tu o vrajă de apropiere a gândului bun
C um faci de vreo cinci ani, iar eu nu pricep mereu,
O colind, ba pe munți, ba prin văi, culmi abrupte de vorbe
L ăsând semne de trecere pe care tu le aduni cuminte, zâmbind îngăduitor,
E xplicând, într-un final că, de fapt, în lume, „e mult zgomot pentru nimic”,
T răirile fiind firești și acceptabile, și că, oricum, fac parte din noi,
A tât cât să le putem contabiliza în apropieri, depărtările necontând.
I ar știi tu cum să transformi zgomotul în liniște,
O nest, perseverent, și cu mult drag, învățând din mers asta, contrar firii,
N erămânându-ne decât să intrăm în rând,
I spitind vremuri bune, timpuri frumoase și întâmplări efervescente,
T răind împreună, toate acestea, măcar din când în când
A șezând pe inima lor parfum de prietenie și răbdare. Ingrediente perfecte.
Iar mi-a ieșit complicata urarea pentru tine, dar măcar știu că noi două o vom tălmăci la fel, asa cum o facem de imediat un an, deslușind înțelesuri. În rest, îți doresc sănătate și rezolvări în tot ce faci, iubire divină și oameni buni in jur, uitare acolo unde nu e nevoie sa tii minte amănunte dar si conștiinta treaza pentru ceea ce conteaza și pentru acelea cu rost in suflet. Ma bucur ca mi-ai demonstrat lucruri imposibile dar mai ales mi-ai demonstrat ca putem sa mai credem in oameni. La multi ani, Nicoleta!
Emoții de vineri
E vineri și tainele-mi țin loc în viață.
Mi-e bine și cald, și-am dulceață
De mure. Am pâine de casă cam bună
Și ceai de afin și o stare nebuna
De bucurie.
Am adunat, dintr-o joi cu prestanta,
Zâmbete calde și rost de vacanta
Și oameni carora știu că li-s draga,
Mi-s prieteni buni și-i simt, si nu-i șagă
Să le zic asta mai des:
Va iubesc! Nicoleta, fiind ziua ta, iarta-ma, dar pe seara, promit serenada balada, cat sa-ti linistesc emotiile de peste zi! La multi ani!