Înșir, deșir, cos, descos mărgăritare de tot felul

Frumosul, o călătorie….

AZI NOAPTE, pe la două am mai plămădit aluat din cuvintele primite care, între timp, au însumat numărul 66, – șovin, dans, inimă și călătorie s-au așezat la cele 62, cu care facusem deja un intreg. Nu l-am asezat..ca muream de somn si eram varza de emotie. Daca prima data v-am oferit poveste, acum am impletit simtiri. Va iubesc, pretuiesc și multumesc pentru frumos. Nu stau chiar degeaba in virtual. Va am ca o constelatie calauzitoare si aducatoare de inspiratie. Diana, de la tine am piatră, ecaleopi …e și spuza ta in ambele versificari.

E verde lumea, ca un dor
ce-și cere iertare că-i minor
și spune „multumesc frumos”
când unu-l simte arătos
și-n zâmbet ‘ntoarce orice rană,
cum întorci coada la o cană,
din stânga-n dreapta, prea ușor,
e verde viața ca un dor.

Iubirea mea e sarabandă,
tumult, bătut de soartă-n soartă,
și de poveste în poveste,
cu a fost, să fie și-ncă este,
cu liniște, și cu surâs,
pe-al dimineții așternut,
cu dans zglobiu fără comandă,
iubirea mea-i o sarabandă.

Am viata-ntreagă o camee,
îi sunt pictură și idee,
și umblet șchiop de barză mov
sunt macrame, greiere șchiop,
sunt perla din șirag distrus,
căci ba sunt jos, ba merg în sus,
și pun emoție în zmeie,
am viața-ntreaga o camee.

Mi-e inima de ciocolată
și în aramă modelată,
în cursul timpului lovită
sau violetă-ndrăgostită,
catetă dintr-un semn firesc,
ipotenuza de-o iubesc
si-n piatra din lumina plată,
mi-e inima de ciocolată.

Cuvântul mi-este prieten slab,
caci ba mă-mpaca, ba-l împac,
ba are un înger sus pe gând,
de urca-n cer și plânge-n vânt,
și pace n-are, nici vreo teamă,
chiar de mănâncă o castană,
ori doar jaratic, de cal alb,
cuvântul mi-este prieten slab.

Dorința mi-e caleidoscop,
sunt și ciob rece, și de foc,
am sentimente sus pe schelă,
pitite, însă, sub umbrelă,
iar de îi dau un strop de vin
și gândul pare mai șovin
și-ncepe să urască tot;
dorința mi-e caleidoscop.

Am suflet roșu-arămiu
și stie simplu că îl știu,
că-i trunchi, nu este frunză-n vânt,
e-un susur, templu și cuvânt,
e spuză fără de tăciuni,
căci el tot crede în minuni,
e adevarat, căci este viu,
am suflet roșu-aramiu.

Mi-e universul de-omenie,
am tot primit far’ să se știe
și-n fata ochilor, așa,
și dragostea și lacrima,
și tihnă și imbold-lumină
și bunătatea cea divină,
și viața ca o melodie,
mi-e universul de-omenie.

Mi-e ludic spiritul ce tace,
cu fericirea vrea să joace,
o alba neagra pe pedepsă
caci ba e nașă, ba e soacră,
și-mi lasă des speranța-n bine,
eu n-am răbdare nici cu mine,
și nu cred jocul care-l face,
mi-e ludic spiritul ce tace.

Am libertatea-n vârf de băț,
pe soare aproape mă cocoț,
perseverentă-s în a zidi,
tai gratii de la colivii,
si-n-cuprul vieții cer dreptate,
si-o doză de sinceritate,
dar orice-ar fi, sunt ca un moț
cu libertatea-n vârf de băț.

Îmi zic câțiva povestitoare,
deși-s o veșnic amatoare,
în albastrire de poveste,
ba ea mă scrie, ba ma crește,
ba sunt metaforă târzie,
ori doar banalul dintr-o mie,
îmi este binecuvântare
onoarea de povestitoare!

Îmi sunteti mângâiere voi,
cu iz romantic printre ploi,
cu dăruire-mi puneți drag
și îmi veniți mereu pe prag
și-n sepia din poze strâmbe
lăsați culoarea să se-ntâmple,
și două însușiri mai noi,
îmi sunteți mângâiere voi.

Povestea-i simplă, adjudecată,
Suntem de-o mamă și de-un tată
Când vine vorba să ne fie,
Frumosul, o călătorie.

mulțumesc, prieten, castane, violetă, gând, caleidoscop, sentimente, șirag, ludic, sepia, umbrela, fericire, dăruire, lacrima, umblet, dragoste, dor, camee, speranța, perla, rabdare, melodie, povestitoare, trunchi, univers, templu, suflet, tihnă, mangaiere, aramiu arama, iertare, cupru, pace, libertate, viața, bunătate, albastrire, iubire, omenie, sinceritate, binecuvantare Imbold. Susur. Lumina. Liniste. Zâmbet emoție, sarabandă, catetă, frumos, adevărat, , rană, soare, spuză, suras, romantic, perseverenta, piatra, inger, metafora vietii, verde, danssovin, inima, calatorie-66 cuvinte

 

 

13 gânduri despre „Frumosul, o călătorie….

  1. Atâta de îmbietoare slova ta la dans sub frunzele de toamnă, cu nasul rece-n ceașca de cafea în diminețile brumate! Și-atâta dor și drag de viață și de tihna de acasă cu mama primindu-mă în brațe în copilăria-mi depărtată… O încântare să îmbrățișez încă o zi cu tonul muzicii dat azi de tine. Inspirație și binecuvântări alese! 🌻💖🌻

    1. No, Diana, de trei ori am lasat comentariu (asta e a treia oara) și nu s-a inregistrat. Acum dau copy paste pe el, sa fiu sigura ca nu-l mai scriu din nou.

      Ziceam ca am o prietena zapacita care, cand vrea sa devina calma, ne face o vizita. Desi suntem multi si se poate crede ca e vacarm, nu e asa. Animalutele sunt cum suntem noi – tipăm noi, latra si ele, ne agitam prin casa, si ele la fel, doarme Mihai pana la 11, cu ele cu tot, unul nu misca. Nu ma intreba de unde atata simbioza. Asa ca, fata zice ca ajunge acasa zen.

      Vreau sa cred ca si slova mea, chiar si cand e trista, are ceva linistitor. Daca nu, eu iți doresc sa ai mereu doar bucurie si pace, Diana, de oriunde ai lua-o. Te imbratisez.

      1. Se simte zenul ăsta din tot ce răzbate dinspre tine. Vorba ta, indiferent dacă e tristă sau opusa ei, transmiţi un întreg, un ceva ce există. Rar întâlnesc asemenea echilibru şi mă bucur de câte ori primesc aceste întâlniri cadou. 🙂😍😘🤗

  2. Mie mi-e ciudă că uneori am impresia că nu reuşeşsc să îţi ofer, prin cuvânt, măcar la fel de mult cât ne oferi tu, tot prin cuvânt. Că tu te tot dai nouă. Dar noi cum să te dăm înapoi, să îţi fii întreagă din nou?

    1. Glumesti, nu? Mereu le spun oamenilor-bloggeri, si le-as spune si celor ce nu te stiu, ca om mai generos in cuvant ca tine nu exista, tu nu faci diferente intre noi, ne oferi tuturor, fara sa astepti nimic. Daca nici asta nu mai e generozitate, nu stiu alta. Iar textele tale, ne aduna ca raul la matca, intr-o diversitate si punctualitate pe ceas. Si ne motivezi si absentele.

      Imbratisari!

        1. ..și eu, ca esti asa cum esti si nu m-ai lasat sa dispar de aici, de cate ori obosesc…de inchipuiri. TE IUBIM TOTI, POTECUTA! TOȚI!

  3. Ca har iti e cuvantul, iar in versurile tale imi place foarte mult, fiindca este optimist. Asta imi da dreptul sa cred ca viata este frumoasa.
    Cred ca ai avut o sarcina foarte grea si tocmai de aceea rezultatul este exceptional.

    1. Da, mai facusem asta pe vremuri si iesisera niste lucruri de exceptie.

      Dar nu mi-am imaginat ca voi primi 66 de cuvinte, caci atatea au fost in final. 62 AU FOST seara, la 20, cand m-am apucat de prima varianta cea cu numele „Și asa iesim din uitare”. Doar sa verifici ca nu ai sarit vreunul si ia timp, restul nu mi-a fost simplu, pentru ca m-am incapatanat sa am doua variante, in aceeasi seara, ca sa bifez experienta in graficul meu – adica provocare si raspuns in aceeasi zi/seara. Asadar, daca ti-au placut/ ți-a placut ….pentru mine e imbucurator si ma asaza in vibratie buna.

      Iți multumesc pentru aprecieri și iți doresc o zi minunata.

      1. Numai un mare talent ar putea îndeplini asa o sarcina ca si cum ar fi foarte usor.
        Ma bucur de cunostinta!

Comentariile sunt închise