Mărgăritare versificate

Se duce vara (din nou)

Se duce vara! Să plece, ingrata!
N-a fost chip să-i facem pe plac,
Orice i-am fi dat, orice i-am fi zis
N-a făcut altceva, decât ne-a încins.
Să plece, îi zic; deşi stiu cam prea bine
Ce doruri de vară vor creşte în mine
Iar în zăpezi și geruri ce vor veni negreșit
Voi topi aceste vorbe, veri în minte…clădind
…să îmi țină de cald, ingrată ce sunt,
Uit mereu că-s un om rătăcit pe pământ
…doar de-un drum, fără-ntors
Și …de veri…norocos!

 

Se duce vara!
Se duce vara!

2 gânduri despre „Se duce vara (din nou)

Comentariile sunt închise