Mărgăritare în clubul celor 12 cuvinte

Cine a pus pisica-n drum…

..a știut că  poate păzi mai bine decât un câine, mai ales dacă o lasi sa creada  că atentezi la integritatea ei. Văzut cu ochii mei, pe când prințesa Zizi, birmaneza perfectă, avea doi frați, Tan și Silver, unul vagabond și altul autist, iar ea fugărea oameni și câini.

3b402-68746_156308267846383_1605694656_n
Tan motan
silver1
Silver, autistul..

Normal că era șansa ei de pisică Kung Fu sa arate ce stie, ce poate. Tare mi-e dor de Zizi, as lăsa-o oriunde ar vrea ea sa stea. Imi statea in drumul somnului, in drumul odihnei, in orice drum care mă aseza și îi sugera ei a fi mediul ideal de cuibăreală, mai ales pe mâna mea dreapta. Avea obsesie pentru mâna mea dreapta de ajunsesem sa cred in legendele ca as suferi de ceva, pe partea aceea. Nu știam insă, că doar eram in drumul pisicii.

6417e-dsc00600
Zizi, pe locul ei preferat de apărat cazemate

Dar cum acest pasaj e doar un pretext de a scrie ceva pentru tema fixă „cine a pus pisica-n drum”,  mă indrept și eu cu pași de felină spre niște raspunsuri, caci mi-au stat in cale câteva întrebări găsite  și cum sunt pisică veritabilă, nu puteam sa rămân în drum degeaba:

Ce crezi că se ascunde în plic?

Rujul roșu și oglinjoara. Cum? Nu despre poșetă plic e vorba? Nu? Eh, e dreptul meu de a alege ce fel de plic imi aduce bucurie. De fapt, mi-au mai rămas vreo cateva in amintire, caci am locuit in internat-cămin și orice plic primit era prilej de exaltare. Cu unele conținuturi, mai ales de la parinți, puteai sa cumperi poșeta plic, cu altele iți cumpărai vise pe care le vindeai pe sub mână să-ți ajunga profitul până data viitoare. M-am lungit? Asta e..

În breasla lor, din orice bisturiu picură mâzgă sau cerneală fosforescentă. Cine sunt ei?

Alți vânzători. De iluzii. Parcă-i vad pe toti cei care au cursuri motivaționale și de dezvoltare personala. No ofence. Unii știu ce spun, alții au bisturiu cu tăiș fosforescent. Il reperezi imediat, mai ales in umbra sufletului.

Aloe sau alge marine?

Mereu aloe. E vindecătoarea supremă, e mai la indemână cumva, deși nu am cum sa nu ma visez cu alge marine care dau sa se incolaceasca pe gleznele mele care se afunda in nisip, pietre si scoici. Dar cum nu-mi place sa visez, mă intorc la aloe.

 Sunt prea concreta in raspunsuri, nu? De asta nu ajung eu sa scriu fantezii.

Numește cel puțin trei întrebuințări pe care le poate avea un tricou.

Păi, sunt in dezavantaj. Altcineva,  (Matilda), le-a numit pe cele agreate de mine, dar hai sa caut:

  • pe post de pijama
  • pe post de rochie, daca e mai lung și chiar pentru plaja
  • și pe post de excitant natural pentru soț, mai ales daca te plouă.

Eu …doar zic, dar nu m-a mai prins ploaia demult.

Crema se întinde peste obrazul proaspăt spălat sau peste măștile sub care ne ascundem teama, fățărnicia, râsul?

Acum, ce să zic! Eu nu mă dau cu crema decat foarte rar. Nu mă certați, imbătrânesc oricum, pe cine aș păcăli! Am, însă, uleiuri esentiale si unt de sheea. Tot una-i? Cu tot cu măști, atunci! Le îmbibă mai bine și tot nu cad la comanda.

Dai spagă pentru a afla unde e mai ieftin acel halat?

Dau spaga pentru oricine vrea sa-mi calce halatele. Ați uitat ca traiesc cu un medic? Si da, chiar am dat o punga de cafea intr-un magazin de solduri. Am, acum, teanc nou de halate, la pret redus, in urma acestui lucru. Păi, ce? Cu restul banilor imi recuperez si spaga și pot da altele, poate  pentru un halat de baie. Chiar, am nevoie de unul.

N-am prins-o, dar ne-am prins că ea e pisica vinovată. Care-i păcatul ei?

Păcatul lor e ca n-au spus ca ultima zi cu ele, chiar e ultima zi. Dacă aș fi știut!  Pai, nu se spune ca au 9 vieti? Atunci de ce plang zilnic după Zizi? De când nu mai păzește casa de pe scari, de afara, am herghelie de caini. Vreau o Zizi. Doamne, se aude? Oricum, mâna mea dreaptă e ocupată de Alma, rotweillerița, care se crede pisica: toarce și se aseaza in bratele mele uitand ca nu e caine de talie mica.

alm6

În articolele pe care le scrii, cât la sută e transpirație și cât inspirație

N-am inspiratie niciodata, am martori care pot confirma. Asez un cuvant pe pagina virtuală și restul vin surprinzator. Nici transpiratie, decat după. Cred ca raman la gandul ca sunt scrise la intamplare, din intamplare, despre intamplare, dar s-ar putea sa mint. Acum, insa, cine mai e credibil in lumea asta? Poate voi.

Ps. …cine a pus pisica-n drum a făcut extrem de bine caci cu sigurantă om bun și milos a luat-o cu sine sa indulceasca viata cuiva. Ale mele nu mai sunt, dar din drum le-am cules și mi-au ramas in drumul inimii in amintiri de nepretuit. Intr-o zi, insa, mă voi impiedica, din nou, de un astfel de semn..

13 gânduri despre „Cine a pus pisica-n drum…

  1. Am citit pe nerăsuflate şi nu pot alege un răspuns care mi-a plăcut mai mult. Crema, vânzătorii de iluzii, rujul, halatul. Le iau pe toate, la pachet!
    Pisicul meu pe picioarele mele dormea şi mie îmi e dor de el…

  2. Eu am ramas blocata pe raspunsul cu inspiratia. Pai daca ceea ce scrii tu, pornind de la un cuvant, nu se numeste inspiratie, atunci cum se poate numi? 😀
    Semnul pe care il astepti in drumul tau, va veni exact la momentul potrivit. 🙂

  3. Foarte faină și jucăușă. Și n-au fost ușoare. Întrebările. Deși eu nu m-am prins ce și pentru ce e jocul și trimiterile. Dar ai un stil foarte zglobiul. Așa, ca șampania. Cu râs și bule… 🙂

    1. Pai, cred ca ai observat ca saptamanal eu scriu „duzina de cuvinte si provocarea de luni” pentru clubul celor 12 cuvinte, intr-acolo sunt trimiterile. Unul dintre participanti, Vienela, a avut ideea acestor intrebari, deci totul e doar o joaca, fara directie. Eu doar am intrat in hora ei, ea a numit-o „odihna activa”, eu ..amuzament. Te pup…bule sa fie!

  4. Ah, ce-mi place! Bine, mai putin partea cu dorul de Zizi si nevoia de o alta Zizi. 🙁 Plus ca m-a cam intristat ideea ca toate pleaca fara sa anunte ca e ultima zi. :(((
    Cred ca tu i-ai descoperit pe cei cu cerneala fosforescenta. E raspunsul cel mai aproape de ceea ce am gandit la acel moment.
    Hi,hi, despre tricou as fi spus probabil acelasi lucru, desi ma feresc de ploi de cativa ani. :)))
    Iti multumesc mult pentru raspunsuri! In mintea mea e acum un amalgam de ganduri, unele vesele, altele triste, dar senzatia e placuta… Te imbratisez!

    1. ..n-am vrut sa ma departez de ceea ce sunt, ce scriu, cum scriu. Eu plec mereu de la lucruri concrete, fantezia abia apoi se impleteste, deci elibereaza-te de gandul celor duși. Eu am facut-o. Au stat cu mine cat le-a fost ingaduit si ma bucur ca au fost in viata mea. Cat despre fosforescent, nu puteam gandi altfel, după cerc, umbra e urmatoarea mea obsesie. Seara faina, am vrut sa leg cumva tema de luni cu intrebarile tale. Ma bucur ca tia placut, e tot ce conteaza..

Lasă un răspuns