Mărgăritare versificate

Gând vechi pentru zile noi

Pe mine nu m-a iubit nimeni cum mă iubești tu,
Nici chiar eu nu m-am iubit destul.
Nu stiam cum să fac asta, în niciun fel,
Lumea mi-era străină, sufletul ghem;
Mi-ai zis, în schimb, în taină și mereu:
Nu te iubesc eu, ci Dumnezeu!

 

6 gânduri despre „Gând vechi pentru zile noi

    1. Radu, una din dorintele acestui an e sa te stiu sanatos. Tu mereu m-ai incurajat in orice rand scris, in orice idee. Sa ai un an bun și cu impliniri, sa te bucuri de băietii tai și sa ai succes in tot ce faci! Eu te sustin oricand!

  1. Cheia pentru suflet e „Nu te iubesc eu,ci Dumnezeu”. Cand ni se pare ca totul in jur are tenta de gri,ca ne e strain si rece universul din jur,Dumnezeu ne scoate in cale omul ce ne arata prin iubirea pusa de Sus in vorbele, gesturile lui ca e lumina in jur. Ca e frumos,ca suntem frumosi. Mult mai frumosi decat simtim noi. Superb scris.

  2. Gata…. stiuuu. Dumnezeu si-a trimis ingerul langa tine si simti iubirea lui in fiecare secunda si sa nu uiti niciodata asta. Si mai stiu ca Dumnezeu te-a creat pentru a fi iubita iar tu ii multumesti in fiecare zi prin boabele de margaritar pe care le reversi asupra noastra. Imbratisari infinite…..

    1. …aș vrea să cred că e asa. Nu neg faptul că ar fi fost mult mai bine sa-l fi trimis mai devreme, caci amandoi n-am mai fi facut greseli care sa afecteze iubirea asta perfecta. Dar se pare ca totul vine cu un pret si un sacrificiu. Multumesc, draga mea. Pentru tot…

Comentariile sunt închise