Mărgăritare în clubul celor 12 cuvinte · Mărgăritare versificate

N-am fost, nu sunt

N-am primăvară-n ochi,

şi-n inimă n-am flori

de mărgărit;

nu am culoare-n tabloul

ce visul meu de-o noapte,

stingher, l-a plămădit.

Sunt o femeie rătăcită

între femei cu nume stea;

îmi caut drumul,

dar mă-mpiedic

pe drumul lor,

în calea mea.

Zâmbesc amar

strângând la piept

un strop mărunt de frumuseţe,

din rama ca de chihlimbar

un chip ştiut chiar

îmi zâmbeşte:

E mama

şi-o dulce clipă de alin

cu fericire se îngână,

adun petale de cleştar,

dar drumul meu tot gol rămâne.

Cu dragoste mă învelesc,

o carte veche ascund sub haine

şi-un gând îmi trece vrei-nu vrei:

Tu eşti femeie! Ele-s mame!

Şi-o lacrimă coboară-ncet,

iar visul meu se luminează:

O viaţă am şi o accept

Chiar de n-am fost şi nu sunt mamă!

 

”flori, primavara, femei, frumusete, mame, chihlimbar, inima, carte, fericire, dragoste, dulce, culoare” sunt cuvintele acestei săptămâni din clubul celor 12 cuvinte. Recunosc, pentru mine 8 martie nu înseamnă decât ziua mamei şi nimic nu mă poate face să cred altfel. Am tot respectul faţă de oamenii ce cresc copii, iar faptul că eu nu am e doar o întâmplare a sorţii. In tabelul lui Eddie veţi găsi scrieri poate uşor mai vesele. Eu sunt mulţumită cu viaţa mea, am grijă de sufleţele blănoase, dar ştiu că ipocrită nu sunt, lucrurile sunt total diferite. Să ne trăiţi mamelor! Să trăieşti, femeie fericită..orice ai face!

Am revenit asupra postării şi voi aduce un text lăsat de un om drag mie ce a avut bucuria sa imi scrie un comentariu folosind cuvintele duzinei. Ma inclin cu respect. Astăzi, Maşa,  esti partcipant cu drepturi depline la jocul celor 12 cuvinte. Mulţumesc:

”E primăvară iar, dar doar în suflet,
Afară încă suflă iarna grea…
Noroc că tu ne-ai aruncat în zâmbet,
Și ai topit ultimul fulg de nea.
În inimă cu flori de chihlimbar
Ce poartă-n ele un trecut cam șters
Încerc și eu să îți aduc în dar
Culoare, fericire, într-un vers.
Aș plămădi din ele chiar o carte
Cu dragoste de mame, de femei,
Dar vezi tu, Adriana, nu am parte
Decât prea rar de astfel de idei.
E dulce gândul că aș țese iar
Covor de frumusețe într-un vis;
Până atunci, de voi avea vreun har,
Eu mă rezum la ceea ce am scris.”

13 gânduri despre „N-am fost, nu sunt

  1. Trimit spre tine braț de flori,
    Mi te gătesc de sărbători,
    Te învelesc în gându-mi bun,
    Și-ți zic descântecul străbun,
    Să-ți aduc liniștea în suflet,
    Să-ți liniștesc și al tău cuget,
    Să te poți și tu bucura
    De fericire-n vița ta!

    1. Mă bucur, Mugur şi chiar sunt fericită,
      E soare-n viaţa mea şi sunt iubita,
      Iar liniştea chiar a venit în timp,
      Cand am ales s-accept al meu destin.
      Iţi mulţumesc şi pentru flori, şi pentru rânduri,
      Şi-ţi dăruiesc cele mai bune gânduri…

      …de primăvară.

  2. Mie mi-e dor de-o-mbratisare ce niciodată n-am simțit
    Ție ți-e dor de-o sărutare ce niciodat’ n-ai oferit.
    Eu o cunosc numai din poze, pe cea care mi-a dat viață
    Tu știi din propria-ti plăsmuire, ce-ai fi putut să ții in brațe.
    Ne naștem cu bucăți care lipsesc, cu un mare dor în suflet, dor pe care îl purtăm cu noi prin viață și-l ducem cu noi și dincolo de lume.

    1. Am citit şi recitit randurile tale absolut minunate şi un film de scurt metraj s-a derulat prin faţa mea. Iţi mulţumesc ca impartasesti cu mine o parte din tine şi crede-mă, azi, m-am ruşinat puţin la gandul ca inevitabil viata nu poate fi formata doar din piese perfecte, ca exista niste ”bucăţi”, cum frumos spui tu, care lipsesc sau sunt in plus la unii şi care ne definesc destinul. Mulţumesc mult pentru acest comentariu. E fabulos. Sa fii o femeie şi o mamă fericită!

  3. Să nu fii tristă, Adriana! Sunt atâtea mame care au această calitate,dacă pot să o numesc așa, doar pentru că au dat naștere unui copil și în rest l-au lăsat în voia sorţii. Nu trebuie să te condamni ca nu ai copii, așa a fost să fie. Dumnezeu poate are alte planuri cu tine și poate că ți-a încredințat misiuni atât de importante în viața aceasta care să compenseze lipsa unui copil. Dacă nu eşti mamă asta nu înseamnă că nu ai suflet. Pentru tine, Adriana, e de ajuns să fii femeie. E atât de multă sensibilitate în tine încât nu-ți mai trebuie nimic.

    1. Sunt multe in comentariul tau la care nu m-am gandit nicio clipă cand am scris textul: tristetea mea e măsurata, sufletul nu are legătura cu a fi mamă, iar a mă condamna că nu am copii, nici nu incape vorbă. Am un om special langa mine şi nu pot spune ca in minutele noastre, nu doar ale mele, de sinceritate, nu ne gandim oare cum ar fi aratat un copil al nostru. Dar lucrurile nu au fost doar după noi şi ştim sa acceptam situatia, canalizându-ne energia spre multe alte lucruri. Cum spuneam in pasajul de incheiere, in text, nu e acelasi lucru, iar bucuria si implinirea ce ti-o ofera un copil nu poate fi inlocuita cu celelalte lucruri. Totuşi, cel mai bine e sa accepti fara regrete modul de viata pe care-l ai. Azi, am vrut insă..sa fac această precizare, caci mi se pare ca a fi parinte e lucrul cel mai frumos şi cel mai dificil de pe pamant şi aveti tot respectul meu. LA MULTI ANI!

  4. E primăvară iar, dar doar în suflet,
    Afară încă suflă iarna grea…
    Noroc că tu ne-ai aruncat în zâmbet,
    Și ai topit ultimul fulg de nea.
    În inimă cu flori de chihlimbar
    Ce poartă-n ele un trecut cam șters
    Încerc și eu să îți aduc în dar
    Culoare, fericire, într-un vers.
    Aș plămădi din ele chiar o carte
    Cu dragoste de mame, de femei,
    Dar vezi tu, Adriana, nu am parte
    Decât prea rar de astfel de idei.
    E dulce gândul că aș țese iar
    Covor de frumusețe într-un vis;
    Până atunci, de voi avea vreun har,
    Eu mă rezum la ceea ce am scris.

    1. Un strop mai aveai şi foloseai cuvintele impuse, cred. Glumesc, dar tare m-am amuzat cand am văzut ca ai reusit sa impletesti randuri-ganduri, cu o parte din ele. Noi două putem plămădi doar idei despre dragostea de mame, dar cu siguranţă vor fi la fel de intense ca a celor ce stiu şi cunosc altfel..sentimentul. La mulţi ani, Masa.

  5. Un ”strop” scăpat din neatenție rămâne în ultimă instanță doar o picătură pierdută din plăcerea jocului în care m-am lăsat prinsă … rar mi se întâmplă să am astfel de porniri năstrușnice 🙂 . Dacă am reușit să te amuz, e minunat, ăsta era și scopul. Cât despre dragostea de mamă, e un subiect care nu poate fi epuizat în câteva rânduri, e mult prea sensibil, complex și suportă o sumedenie de nuanțe… La mulți ani, draga mea! Aștept cu nerăbdare scrierile tale…
    P.S. Și totuși, pentru curiozitatea mea, ce cuvinte mi s-au strecurat printre degete, pentru că avusesem impresia că le-am ”pescuit” pe toate 🙂

    1. Si uite cum neatentia mea e subliniata de cuvinte ce parcă mi-au luat-o la vale mai repede decat gandirea. Te felicit şi-ţi mulţumesc, Masa şi voi adăuga textul tau in postare ca semn de respect pentru duzina de cuvinte. Ma inclin cu respect. Sunt toate, toate, in poezioara ta. La mulţi ani!

  6. Adriana, mă răsfeți! Îți mulțumesc, dar nu trebuia să faci asta, tu ești cea care ai stârnit dorința de a mă juca, deci meritul îți aparține în totalitate! Mi-am dorit mult să te fac să zâmbești și dacă am reușit, este suficient. Să ai o zi minunată!

Comentariile sunt închise