Mărgăritare versificate

Solfegiul iubirii

Mirarea mea e-un pic cam falsă:
Dorind să ţin la aparenţă,
Mă trec fiori într-o cadenţă
De paşi purtaţi prin vorbe alese
Ai unor oameni ce-şi aştern
Cuvintele într-un tabel.
Şi cum nu pot să stau deoparte
La provocări cam…ireale,
Solfagiez, dacă se poate,
Prinzând, cumva, notă cu notă, agale.
Dovadă-mi e această stare, 
Refren adevărat despre iubire
Miraculoasă ca o floare,
Fantastic dar primit întru trăire.
Solişti suntem pe rând unul din noi,
La fel ca-n ziua cea dintâi,
Simţind aceleaşi melodii,
Dorind, cântând ….doar amândoi.
Solfegiul vieţii mele simple
E cu de toate amestecat,
Dar poartă-n el mai multe clipe
Ce doar iubire a semănat.

Inspirată cumva de Mugur am solfagiat şi eu cum am putut.

36 de gânduri despre „Solfegiul iubirii

  1. Ți se mișcă dibaci degetele pe claviatura tastaturii. Compui și cânți melodii pline de viață și de înțelesuri. Poate pentru că sunt încărcate de iubire?

  2. ….ieri am fost la o petrecere ad-hoc. O cunosteam doar pe sora mea şi un pic, tangential, sărbătoritul. Ei, bine…erau oameni căsătoriti de 32 de ani şi care-şi spuneau reciproc:”floare”. Altii …cu drame din iubire. Mi-am strans in brate sotul şi mi-am dat seama, incă o dată, ce norocoasă sunt. Asa că nu as fi putut scrie despre altceva.

  3. Ne-mpiedicăm de o iubire
    Ce stă-n a noastră amintire
    Ca o explozie de stele
    Și de marunte floricele,
    Ce ne-au cam înfrumusețat
    Viața, la un momentdat,
    Ce ne-ndulcește și acum,
    Pe când noi ne vedem de drum.
    Dar nu ne-mpiedicăm a rău,
    Ci doar o treaptă-n drumul tău,
    Sau în al meu, cine mai știe,
    Ca o frumoasă melodie
    Ce o cântam, voios cândva,
    Cu EA sau EL alăturea!
    Frumos ai mai solfegiat
    În al iubirii cântec blând,
    De care ne-amintim oricând
    Cu mare drag!

  4. De-ar fi starea ta contagioasă, să se ia prin respirație! Unde-i iubire e și frumos, că altfel nu se poate.
    Mulțumesc pentru dubla participare de azi, mi-ai servit niște momente numai bune de păstrat înspre amintire.

  5. Găsisem de aseară, la Vienela, o interpretare fantastică a temei. Sonia a aprins scanteia şi Mugur a desăvârşit-o. Şi uite aşa…punem de-o ….fanfară. Să se audă: …solfegii despre iubire, viata, defecte, calităti, iubire şi tot ce s-o mai găsi de adunat. Multumesc eu, Irealia. Acum pot fugi la…joacă …afară cu ai mei căţei!

  6. Dar voi v-ati pus serios pe solfegiat versuri, proaspat scoase din cutiuta. Nu ma omor dupa versuri, dar poezia asta are un fel tare dragalas de a mangaia nu numai mintea, dar si auzul. Irealia trebuie sa fie in extaz. A nimerit-o cu „a solfegia”.

  7. Puteam sa jur ca nu vei sta deoparte, ca provocarea de a solfegia te va atrage ca un magnet si ca vei scoate o melodie tocmai buna de fredonat atat de catre cei care iubesc, cat si de catre cei care viseaza sa iubeasca. Pentru ca… ce ar fi viata fara iubire? Mi-ar placea ca oamenii care te citesc sa iti poata vedea ochii cum stralucesc atunci cand iti privesti sotul, sa vada cata iubire ai adunat in suflet. Sau nu e nevoie sa te vada, pentru ca totul este asternut in solfegiul tau?

  8. Tina, a fost ceva spontan. A plecat de la un răspuns lăsat lui Mugur-Încercări…şi am continuat cu ceva ….ritmat aici, că nu degeaba era a solfegia. Dacă era să scriu ceva plecat …asa mai serios…din tema ei…hmmm…imi trebuia timp. Duminica? Nu aveam. Sunt multi cei care deschid blogul şi dacă văd versuri …se retrag. M-as retrage si eu…uneori. Nici chiar mie nu imi plac totdeauna dar am descoperit cat de usor te poti exprima…in rime..neserioase.

  9. Şi dacă nu vedeai iubirea noastră din ochi n-o simteai doar virtual? Eu cred că da. Ştii…că am solfegiat…spontan. Uneori e mai bine decat sa coci o idee până o faci praf..

  10. Ba o vazusem deja, cu mult inainte de a ne intalni, insa ceea ce au vazut ochii mei mi-a adus fiori sub piele. Orice om de pe pamant si-ar dori sa fie iubit asa cum va iubiti voi doi.

  11. „Solfegiul vieţii mele simple
    E cu de toate amestecat,
    Dar poartă-n el mai multe clipe
    Ce doar iubire a semănat.”

    Şi poate c-al meu dor a mai uitat
    Să smulgă buruienile de printre flori,
    Dar ştiu că mi-am lăsat un gând curat
    Ca să le ude şi să le-ncolţească neîncetat.

  12. „Mă trec fiori într-o cadenţă
    De paşi purtaţi prin vorbe alese”
    exact cum ma trec pe mine fiori cand te citesc, mai ales cand vorbesti despre iubire. Multumesc.

  13. Poezia ta-i în note muzicale la propriu şi la figurat.
    Deja mâna-mi fugea desenând în aer măsura cântului.
    Solfegiul tău a semănat iubire, admirație, bucurie, plăcere şi muzică în versuri. Acum că-au început colindele mă cuibăresc şi eu sub plăpumioară şi-ascult(citesc) solfegiile iubirii.

  14. Insipirat ! Mi-ai adus aminte ca eram un zero taiat in patru la muzica, ma bateam cu simbolurile alea de oboseam moarta. Dar suna bine … la altii…

  15. Draga Adrana, ai reusit sa ma suprinzi. O sa iti spun ca noi, cei care asternem cuvintele pe hartie, suntem ca niste lampi, niciuna la fel, fiecare frumoasa, minunata, magica, prin felul ei unic de a fi dar toate au ceva comun. Lumina. Un înțelept a spus ca,” adevarata stiinta nu este sa cunosti cat mai mult ci sa intelegi ce anume e important pentru tine sa stii”. Iar despre iubire, zicea ca ”Atunci cand doua suflete se intalnesc, iubirea lor poate face sa infloreasca si o ramura uscata .”

  16. Ce delicate sunt versurile tale! Voi fi mai atenta cu notele pe care nu le vad printre atatea cuvinte banale. Nu stiam cat de delicate pot fi niste cuvinte.

  17. Foarte inspirat portativ de rime
    Cum am putea fi doi, cantand pe acelasi ton si la unison
    Frumoase versuri si reusita tema.

Comentariile sunt închise