Mărgăritare versificate

Treceri inimoase

Am o inimă. Una doar;
Uneori, e rece şi goală,
Și doar fiziologic funcţională.
 
Alteori, o împart
În patru, firesc,
În zece, generos,
Pentru fiecare om frumos.
 
Altădată, o adun fărâme-fărâme,
Chiar din locul unde am lăsat
Să mi-o dărâme;
 
Deseori, mă întorc cu ea goală
S-o umplu cu ce găsesc pe afară.
 
Apoi, prind în ea, cum oi şti,
Niscai sentimente vii,
Unele care se instalează, pe veci,
În toate camerele,
Și anticamerele,
Și inundă totul
Pompând iubire multă
Adunată de la cine vrea să vândă,
Și să dea la schimb
Câte ceva.
 
Într-un final, inima mea,
La liber a dorit să ia.
Iar să nu dea greş, încă o dată,
Și-a tatuat, definitiv, iubirea așteptată.
Acum, bate, cumva, liniştită.
 
Fiţi pe pace –
-e vigilentă,
Și doar un pic aţipită,
Azi!

10 gânduri despre „Treceri inimoase

  1. Hai, termina, ca mie nici nu-mi vine sa mai citesc… De unde ai scos-o pe asta cu inima goala si rece? Poate vorbeai despre vreo inima de purcel, doar buna de pus in oala. :)))
    Chiar si cand este farame, farame, inima ta este tot fierbinte si plina de dragoste si de bunatate! Deci nu, in ciuda frumosului aranjament, mie nu imi convine aceasta poezie! 🙂

  2. Zici? Ai uitat de niscai comentatori de altă părere? Fugi de aici că tot e golită de continut câteodată, altfel nu l-as umple cu ce vreau. Şi aia cu binătate totdeauna. Dar ce-s robot? Fugi, fată-s om…de-ăla cu treceri prin toate stările, inclusiv cu de-alea mai „agresive”. Chiar pe alea unde le bag, că n-am pus decât extreme…pe aici…

  3. Ce-mi pasa mie de comentatori nefu? Eu vorbesc doar despre ceea ce stiu si simt. Iti spun eu ca nu se goleste niciodata, ci doar se ascunde cand esti suparata… Ce, crezi ca nu sunt si altii agresivi? Sunt! Dar asta nu ii face mai putin buni. 😛

  4. inimii tale nu-i cerceta somnul
    căci e doar o părere
    o mângâiere
    din colțul de miere
    e doar o tresărire.
    inimii tale nu-i cerceta lacrima
    este doar o părere
    o teamă de rămânere
    poate suspendare.
    ea bate
    și știe că bate
    iubire ducând
    mai departe.

  5. Inima noastră
    Duce de toate,
    Ne duce și pe noi
    Până peste poate,
    Ne duce dorul,
    Ne-aduce odorul,
    Și-n lume amorul
    Și-i pace!
    Nu cerceta cărările inimii, ci doar primește ceea ce-ți oferă.

Comentariile sunt închise