Așa cum ne jucam când eram mici…

Așa cum ne jucam când eram mici:

Nu mă-ntrebați, căci nu știu a răspunde,

Nu încercați să-mi spuneți că mă știți,
Nu-mi cade vorba-n spate, nu opriți!
Pașii îmi sunt topiți în amănunte,
Ce nu le știu nici eu, dar le adun pe rând
Și-mi fac din ele povestiri mărunte;
Le pun în spate și le urc pe-un munte
De verde plin. Le mângâi și le plâng,
Le urc și le cobor, și le învăț să zboare.
În timpul ăsta le alint, de ți-e mai mare dragul,
În valea inimii le dau de-a berbeleacul,
Le aranjez la colțuri, dau drumul la zăvoare,
Să vă vorbeasca vouă, prin semne prinse-n inimi,
Caci nu mă știți, dar parcă mă cunoașteți
Și-n orice literă m-aș așeza m-ați recunoaște,
Caci eu m-am scris în ele, și-am gonit străinii.
Și-acuma… ne zâmbim.
 
Dar nu opriți!
Băteți la poarta mea și-apoi..fugiți,

Așa cum ne jucam când eram mici!

Vă multumesc tuturor că intrați în a mea casă, chiar de  îmi zâmbiți doar ori îmi lăsați vreun gând, sunt recunoscătoare!

sursa: pinterest.com,  Așa cum ne jucam când eram mici!
sursa: pinterest.com, Așa cum ne jucam când eram mici!

You may also like

16 comentarii

    1. …cu tine ar trebui sa fac alt joc, unul de ala de las ideea si tu o continui, caci imi ghicesti directiile. Am vrut sa pun in text si asta, cu cei ce-mi poposesc pe prag sau eu pe-al lor, ba chiar sarim poarta sau gardul, dar nu mereu ne gasim acasă. Stricam insa jucăria poeziei. Pup cu drag.

    1. M-ai înțeles perfect, Lămâiță! Si salutul meu era și pentru tine, cu drag și onoare că-mi calci pragul, dar și când ești…doar pe fugă, așa cum sunt și eu, și mă simt deseori…vinovată…

    1. ..pe blog, nu pot sari nici coarda, nici sa joc sotron, dar va pot citi, privi, admira și nu totdeauna pot lasa vreun mesaj. De aici ideea, caci eu nu l-am jucat niciodata, dar ghidusa de soră-mea, da!

      Asadar, oricine fuge după cateva secunde de privire printre cuvintele mele, are salutul meu. Lor rar..le pot adresa un gand, asa cum o fac cu bucurie, acum, cu tine. Te salut, cu soare in ochi, inimă…dar și imprumutat, miraculos, de afara!

      1. Vineeee! Abia așteptăm să vină și să ne delectăm, așa cum deja visăm, prin locuri faine și odihnitoare. Ceea ce îți dorim și ție, din toată inima! 🙂

  1. Eu nu prea reuşesc să fug după ce bat. Mereu îmi atrage atenţia o floare pusă lângă uşă, un semn, o formă… poposesc mult timp visând pe aici. Dacă mă prinzi, să mă ierţi…

  2. Am facut un scurt popas de zambet si ganduri bune.
    Si usor, usor incep sa te recunosc in slove si idei. Frumoase, asa cum se dau ele „de-a berbeleacul”!

    Zile frumoase, Adriana draga si la buna reauzire! <3

  3. Cât timp ne jucăm, e bine! Am intrat târziu, dar cu drag, să-ți las gând bun de vise plăcute! O duminică frumoasă să te-aștepte! 🙂

    1. Te rog sa ma scuzi ca nu am putut raspunde, dar a fost peste puterile mele. Acest sfarsit de saptamana mi-a fost…special. Multumesc pentru gandul bun și inca o data trimit toata sustinerea mea Enyei. Abia astept rezultatele finale.

Lasă un răspuns